Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) 2 1
Înapoi la lista articole
Adresa Domnul Preşedinte Emmanuel Macron

21.08.2017

Excelenţei Sale,

Domnul Preşedinte Emmanuel Macron

 

Vă rog să primiţi întreaga noastră apreciere pentru vizita pe care o efectuaţi în România,  ţară cu o cultură unică datorită aşezării sale geografice şi a evoluţiei istorice distincte, punct de întâlnire a trei regiuni: Europa Centrală, Europa de Est şi Europa de Sud-Est, ţară în care au fost descoperite cele mai vechi fosile1 de homo sapiens din Europa, unde a apărut prima scriere2 din lume, unde a funcţionat cea dintâi şcoală3 cu local de sine stătător din lume, ţară unde a fost inventată şi trimisă în spaţiu cu succes prima rachetă4 cu trei etaje, ţară în care s-a construit prima sondă5 petrolieră comercială din lume, prima rafinărie6 de petrol din lume, prima ţară din lume cu o producţie7 de petrol oficial înregistrată în statisticile internaţionale, ţară care a avut primul oraş8 din lume iluminat public cu petrol lampant, ţară cu primul oraş9 din Europa continentală cu străzile iluminate electric, prima ţară din lume care a exportat benzină, ţară în care s-a născut cel care a realizat primul zbor10 autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul, ţară în care s-a născut cel care a inventat asfaltul11 şi o nouă ştiinţă – sonicitatea12,  ţară în care s-a născut cel care a inventat şi zburat prima oară cu un avion cu motor cu reacţie13, ţară în care s-au născut cei care au inventat prima cutie14 automată de viteze, scaunul ejectabil15, elicopterul16 modern, ţară în care s-a născut cel care a definit cibernetica17, ţară în care s-a născut cel care a inventat stiloul18, ţară în care s-a născut cel care a  creat vaccinul19 antiholeric, ţară cu primul institut de geriatrie20 din lume, ţară în care s-a născut cel care a descoperit insulina21, ţară în care s-a născut cel care a calculat traiectoriile rachetei “Apollo” care a dus primul om pe Lună, primul laser cu gaz, o nouă ştiinţă-biospeologia, electroscopul, metoda modernă de rafinare a petrolului, chiar şi amfetaminele dar şi multe alte invenţii, descoperiri, scrieri care arată că pe aceste meleaguri trăiesc de mii de ani oameni inteligenţi.

Pe aceste meleaguri trăieşte un popor, urmaşul tracilor, a geţilor şi dacilor, un popor iubitor de pământul avut, fără dorinţe de cucerire a altor teritorii în întreaga istorie, cu virtuţi războinice construite în apărarea porţilor Europei. În primul mileniu, peste teritoriul României au trecut valuri de popoare migratoare: goţii în secolul III - IV, hunii în secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în secolul VI, slavii în secolul VII, ungurii în secolul IX, pecenegii, cumanii , uzii şi alanii în secolele X - XII şi tătarii în secolul XIII şi noi încă existăm. Suntem un popor care a aparat 400 de ani porţile Europei în faţa Imperiului Otoman. Un popor care a dat 1.155.000 jertfe în Primul Război Mondial şi 985.000 jertfe în cel de-al Doilea Război Mondial. Un popor care a arătat că este îngăduitor cu prietenii dar neiertător cu cei care-l mint.

 

Pe aceste meleaguri trăieşte un popor care ştie să iubească, care a dat cea mai lungă poezie de dragoste din lume, capodopera Luceafărul, de Mihai Eminescu. Care l-a dat pe Brâncuşi dar şi pe soprana Alma Gluck, prima cântăreaţă de opera care a reuşit să vândă 1 milion de înregistrări, născută la Iaşi, pe 11 mai 1884. Pe marele compozitor George Enescu, dirijorul Sergiu Celibidache, pianistul Dinu Lipatti, filozoful Emil Cioran, pe Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Panait Istrati, Clara Haskil, Victor Brauner, Elvira Popescu, Maria Ventura şi încă câteva mii de mari artişti care dovedesc latura sensibilă a acestui popor.

 

 

 

 

Deci, domnule Preşedinte Emmanuel Macron, poporul care trăieşte pe aceste meleaguri este inteligent, sensibil, iertător, îngăduitor, prietenos, mândru. Niciodată acest popor nu şi-a trădat un aliat.

În vizita dumneavoastră şi apoi în toată perioada cât vă gândiţi la România, vă rugăm să gândiţi astfel despre acest popor.

Domnule Preşedinte Emmanuel Macron, aţi  denunţat în mai multe rânduri "dumpingul social", criticând ţările central şi est-europene pentru presupusa concurenţă neloială pe piaţa muncii. Aţi cerut aplicarea Directivei UE privind angajaţii detaşaţi, care prevede garanţii privind condiţii de lucru şi salarii la nivelul spaţiului Uniunii Europene. În legislaţia naţională a ţării dumneavoastră aţi promovat în anul 2015 legea salariului minim, Loi Macron cum mai este cunoscută, care se aplică şi companiilor de transport rutier străine care efectuează operaţiuni de transport rutier internaţional pe teritoriul Franţei (excepţie tranzitul). Prin această lege aţi obligat companiile de transport rutier străine care operează pe teritoriul francez să îşi desemneze un reprezentat în Franţa, să completeze un certificat de detaşare pentru fiecare şofer care operează în Franţa şi să plătească şoferului detaşat salariul minim de referinţă în Franţa.

Aşa a fost motivată această lege Macron, cu fundamentări de genul “creştere economică, activitate şi oportunitate economică egalã”, de fapt fiind o lege protecţionistă, care  „restricţionează în mod disproporţionat libertatea de a presta servicii şi liberă circulaţie a mărfurilor” (Comisia Europeană - Comunicat de presă, Bruxelles, 16 iunie 2016).

În cadrul celui de-al 71-lea Congres al Federaţiei Naţionale a Transporturilor Rutiere din Franţa (FNTR) dedicat “deschiderii drumurilor“ care a avut loc la Paris, în perioada 16-17.11.2016, Alain VIDALIES, Secretar de Stat pentru Transporturi a declarat că  < UE nu trebuie să fie “vestul sălbatic” al liberei concurenţe iar Franţa şi Germania se opun categoric liberalizării pieţei, până la rezolvarea problemei dumping-ului social >. Motto-ul congresului era „deschiderea drumurilor”…

Domnule Preşedinte Emmanuel Macron, o să explic de ce firmele de transport din România sunt tot mai prezente în Europa, deci şi în Franţa. Apoi o să explic şi de ce salariile conducătorilor auto români nu sunt la nivelul celor din Franţa.

De ce firmele de transport din România sunt tot mai prezente în Europa, deci şi în Franţa?

În România sunt înregistrate 8.513 societăţi comerciale cu capital francez. Domeniile cele mai importante ale investiţiilor franceze, sunt: telecomunicaţii, construcţia de maşini, materiale de construcţie, construcţia de automobile, industria de componente auto, industria aeronautică, alimentare cu apă, distribuţia gazelor şi energie eoliană, mari grupuri comerciale, industria lemnului, industria farmaceutică, anvelope, construcţii civile, industria agro-alimentară, sectorul bancar, hoteluri, asigurări.

O să iau unul dintre aceste domenii, de exemplu „mari grupuri comerciale”, pentru a vedea ce contribuţie are la dezvoltarea economiei române, şi o să restrâng exemplul la regiunea Bucureşti-Ilfov.

În această zonă există 180 de supermarketuri şi hypermarketuri, în afara celor aproximativ 120 de marketuri în franciză. Preponderent sunt cu acţionariat francez, spre 65 %. Odată cu înmulţirea acestor marketuri, tendinţa a fost de acaparare a întregii pieţe de comerţ, aproximativ 90 % aparţinând acestora, iar magazinele mici ale anteprenorilor locali au dispărut în cea mai mare parte sau au devenit nesemnificative în ansamblul comerţului. Preponderent se vând produse importate, deci care nu au că provenienţă România, ceea ce a făcut ca şi sectoarele de producţie locală (panificaţie, fabrici de lapte sau preparate din lapte, încălţăminte, bunuri de larg consum, haine, fructe, legume etc) să dispară din această zonă, neavând piaţă de desfacere. Salariile nete oferite sunt în medie de 370 euro, deosebit de mici, care nu pot genera un ecou benefic în piaţă de consum.

 

 

 

Comisarul european Pierre Moscovici, cu ocazia prezentării planului său contra optimizării fiscale a companiilor multinaţionale, a declarat că există un fenomen al companiilor multinaţionale care plătesc prea puţine taxe sau deloc în statele în care operează, prin utilizarea subsidiarelor din alte ţări, înfiinţate anume pentru plata taxelor. „Este vital ca multinaţionalele să-şi plătească taxele acolo unde îşi generează profiturile” a declarat Pierre Moscovici. Deci profitul nu rămâne în România, iar impozitele sunt optimizate cu diferite scheme economic agresive astfel că bugetul de stat nu a beneficiat de un adaos semnificativ din activitatea acestora. Transportul mărfurilor se realizează prin intermediul Caselor de Expediţii externe, în mare parte din ţările de origine ale acestora, iar tariful acordat transportatorilor români este cu 30% mai mic decât al transportatorilor din ţările de origine.

Comisarul european Pierre Moscovici estimase, pentru acest sector de comerţ,  amploarea evaziunii fiscale în UE la 50 - 70 miliarde euro pe an.

Un exemplu corect şi complet referitor la „creşterea economică” a comunităţii locale unde există astfel de supermarketuri şi hypermarketuri este oraşul Zalău, un oraş din judeţul Sălaj, Transilvania, cu o populaţie de 56.205 locuitori. Sau oraşele Făgăraş, Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea, Aiud şi multe alte oraşe. Toate aceste oraşe au avut de suferit din cauza politicilor de comerţ agresiv promovat de acest tip de marketuri. Aceste cazuri au fost relatate pe larg în presa românească.

Supermarketurile, după cum relatează presa de specialitate care citează analişti financiari, distrug economia României. Efectele magazinelor hypermarket asupra economiei locale: bani scoşi din ţară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români, sabotarea produselor româneşti, scăderea locurilor de muncă etc.

Şi nu este vorba doar de sectorul acesta, al afacerilor în comerţ. La fel se întâmplă, cu excepţii, în toate sectoarele. Nu doar firmele cu acţionariat francez.

Nivelul de salarizare din industria auto din România, cel mai redus la nivelul statelor producătoare de automobile, reprezintă în continuare un avantaj pentru investitorii străini pe piaţa locală”, a declarat Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România.

Multe dintre investiţiile care au venit în Romania au venit tocmai pentru salariile mici ale angajaţilor. Nivelul salarial este influenţat şi de structura economiei, de cât de dezvoltat este antreprenoriatul, precum şi de pregătirea forţei de muncă. În industria componentelor auto însă, care s-a dezvoltat foarte mult în România, salariile sunt încă destul de mici în raport cu valoarea adăugată generată“, a explicat Nicu Durau, human resources &amp; general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alum Tulcea.

În aceste condiţii, cu o piaţă de muncă distrusă de „investitorii sinceri”, în lipsa unor locuri de muncă corect plătite, românii au ales să plece în alte ţări. Mai corect: au fost forţaţi să plece!

Ştiţi, domnule Preşedinte, câţi doctori români lucrează în spitalele din Franţa? Sau câţi ingineri, tâmplari, constructori, croitorese sau şoferi lucrează în Franţa?

 

Pentru a lucra în sectorul transporturilor rutiere, pentru aceste supermarketuri, tariful oferit este de 0,61 - 0,65 euro/kilometru la camioanele mari şi de 0,25 euro/kilometru la cele de mică capacitate de transport. Acest tarif este umilitor, generează pierderi, induce şi încurajează metode ilegale de lucru…aşa că transportatorii români au fost obligaţi să plece în alte zone să-şi găsească de lucru. Asta doar pentru că la ei în casă este un musafir, cu o mare probabilitate de origine franceză, care a ocupat toate locurile la masă.

Şi, după cum am menţionat în debutul acestei scrisori, poporul român este „iertător, îngăduitor, prietenos”, şi v-am lăsat să staţi la masa noastră iar noi am plecat către alte ţări.

 

 

 

Este şi poporul francez la fel de „iertător, îngăduitor, prietenos”? În noaptea de 20 spre 21 martie 2016, un magazin care comercializa produse româneşti în oraşul Denain din nordul Franţei a fost incendiat de către doi agenţi municipali (adică doi poliţişti francezi) iar reprezentantul parchetului din Valenciennes a declarat că au fost puşi sub acuzare pentru "incendiere din motive rasiale". În seara de 11 iunie 2017, restaurantul cu specific românesc Transilvania din Aubervilliers, suburbia Parisului, a fost atacat cu cocktailuri Molotov. Au turnat benzină pe personalul român şi au dat foc. Trei cetăţeni români răniţi fiind internaţi cu arsuri grave.

 

De ce salariile conducătorilor auto români nu sunt la nivelul celor din Franţa?

Ştiţi, domnule Preşedinte, că tariful de transport oferit companiilor de transport estice, de către furnizorii francezi este de (aproximativ) 0,95 euro/kilometru? Iar către transportatorii vestici este de (aproximativ) 1,35 euro/kilometru? Este normal ca intermediarii francezi, Casele de Expediţie, să aibă un profit de aproximativ 0,4 euro/kilometru la cursele oferite esticilor?

Poate, domnule Preşedinte, o reglementare a acestor tarife, în sensul în care se poate determina foarte uşor care este tariful minim acceptabil sub care să nu se lucreze, având în vedere că tarifele mici conduc direct către o scădere a siguranţei circulaţiei, a periclitării vieţii tuturor participanţilor la trafic, pentru că un tarif mic obligă la compensarea marjei de profit din creşterea numărului de kilometrii efectuaţi, şi această creştere are o limita maximă peste care se poate trece doar prin metode ilegale, prin metode de fraudare. Această politică general existentă la firmele de expediţie franceze, care dau impresia unei înţelegeri (pe întreagă ramură de transport, deci o practică neconcurentiala evidentă)  anterioare, nu este chiar cea care generează şi întreţine practicile ilegale? Nu această politică anticoncurenţială a firmelor franceze generează celebrul  "dumping social" pe care l-aţi denunţat în mai multe rânduri?

Nu consideraţi, domnule Preşedinte, că dacă firmele franceze înţeleg să plătească preţul corect către firmele de transport estice, preţ pe care îl plătesc deja către firmele de transport din Franţa sau statele din Europa de Vest, ar putea şi firmele din Europa de Est să plătească salarii la un nivel ridicat? Şi, astfel ar dispărea acest  "dumping social"? Nu asta ar fi logica?

Cunoaşteţi, domnule Preşedinte, că preţurile oricăror produse din România sunt cel puţin egale (dacă nu mai mari) decât cele din Franţa? Deci combustibilii, uleiul de motor, anvelopele, autocamioanele, reparaţiile, curentul, gazele, apa…toate sunt la fel. Şi atunci cum putem supravieţui, ca firme de transport, cu un tarif mai mic cu 30% decât al firmelor franceze?

Domnule Preşedinte, este aceasta o politică a statului francez, de a destabiliza sectorul român de transport rutier, pentru a avea acces la resursa umană din domeniu? Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, când numeroşi conducători auto români părăsesc firmele noastre de transport şi se angajează la firme franceze, de ce la sfârşitul unei luni de muncă rămân cu venituri aproximativ asemănătoare?

 

Domnule Preşedinte, am menţionat în debutul acestei scrisori că poporul român este inteligent. Chiar credeţi că nu vedem că ne-aţi invitat la masă dar aţi ascuns mâncarea şi tacâmurile şi vă întrebaţi, cu „sinceritate”, de ce suntem aşa slăbiţi?

 

Datorită acestor diferenţe de tarif, diferenţe care evident sunt neconcurenţiale, şi pe care factorii de răspundere din statele Vest-Europene se fac că nu le văd (pentru că le convin grozav de mult) s-a reuşit să se producă o tensiune deosebită în interiorul firmelor de transport Est-Europene, între conducătorii auto şi conducerea companiilor. Şi nu putem decât să le dăm dreptate conducătorilor auto, fără să învinovăţim companiile de transport, dar nu putem rezolva definitiv problema într-un mod echitabil pentru toate părţile.

 

 

 

 

Domnule Preşedinte Emmanuel Macron, ştiţi foarte bine că România şi Franţa au o prietenie de 200 de ani, chiar semnificativ mai mult dacă amintesc anul 1396, când cavalerii lui Jean Nevers, fiul ducelui de Bourgogne, au luptat împotriva turcilor alături de soldaţii prinţului Valahiei, Mircea cel Bătrân. Deci sunt 621 de ani de la prima colaborare atestată istoric şi nimic nu mai trebuie dovedit în relaţiile dintre cele două ţări. 

 

Vă dorim o şedere plăcută în această ţară binecuvântată!

 

Vă rog să agreaţi, Domnule Preşedinte, expresia înaltei noastre consideraţii.

 

 

 

 redactată astăzi, 21 august 2017

 

 

                                                                                        inginer Adrian Lazar                                              

                                                                      consultant în domeniul transporturilor rutiere

                                                                Federația Operatorilor Români de Transport (FORT)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Motto:

„Organizarea unei națiuni în conformitate cu perspectivele, valorile și sistemele corporatiste, inclusiv sistemul politic și economia este o caracteristica a ideologiei fasciste”  Wiarda, Howard J. Corporatism and comparative politics. M.E. Sharpe, 1996.

 

 Explicaţii:

  1. Cele mai vechi fosile de homo sapiens din Europa au fost descoperite în sud-vestul României, în Peștera cu Oase. Fosilele, provenind de la trei indivizi (numiți de cercetători “Oase 1”, “Oase 2” și “Oase 3”), au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate.
  2. În Transilvania, în localitatea Tărtăria din județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie, cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit, în anul 1961, trei tăblițe de lut  care au fost datate în jurul anului 5.300 î.Hr., de cercetătorul german Harald Haarmann. O alta descoperire a fost facuta pe 31 octombrie 2012 pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie si ar putea dovedi existența scrisului încă din neoliticul timpuriu (cca. 6600 – 5500 î.Hr.).
  3. În jurul anului 1400 I.C, se construieşte în Tracia nord-Dunăreană, cea dintâi şcoală cu local de sine stătător de pe Terra, numită Androniconul, unde preoţii Zamolxieni predau toate disciplinele universitare începand cu teologia (cultul Zeului Soare şi al celor 12 constelaţii). Confom mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon şi Socrate, însuşi Pitagora şi-a completat studiile la şcoala Zamolxiana, şi tot ei afirmau că în acea vreme în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului.
  4. Racheta spaţială cu trei etaje de carburant solid („model Cape Kennedy„) a fost inventată în 1529 şi trimisă în spaţiu cu succes în 1555, în prezenţa a mii de spectatori. Performer: Conrad Haas, şeful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550‑1570).
  5. La Lucăceşti, Bacău s-a construit prima sondă petrolieră comercială din lume.
  6. Prima rafinărie de petrol din lume a fost construită în România, în 1856, la periferia orașului Ploiești, de către Marin Mehedințeanu, arendașul unor întinse zăcăminte de țiței pe moșia Păcureți, Prahova.
  7. „The Science of Petroleum” atestă în 1938 faptul că România a fost prima ţară din lume cu o producţie de petrol oficial înregistrată în statisticile internaţionale de 275 tone (anul 1857). Au urmat Statele Unite ale Americii în 1859, Italia 1860, Canada în 1862 şi Rusia în 1863.
  8. Primul oraş din lume, iluminat public cu petrol lampant, a fost Bucureştiul. Începand cu 1 aprilie 1857, oraşul avea să fie iluminat cu 1000 de lampi.
  9. în 1884, Timișoara devenea primul oraș din Europa continentală cu străzile iluminate electric.
  10. TRAIAN VUIA – anul 1906, primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul
  11. La amenajarea şoselei Bucureşti-Doftana, anul 1906, soluţia găsită de Gogu Constantinescu semăna foarte mult cu bitumul de azi. Peste piatră a turnat păcură fierbinte, aceasta fiind prima încercare de asfaltare a unei şosele.
  12. Inventator al unei noi ştiinţe – sonicitatea, Gogu (George) Constantinescu este considerat pe drept cuvânt savantul fără de care Aviaţia britanică nu ar fi putut obţine supremaţia aeriană asupra nemţilor, în Primul Război Mondial. Intâia aplicaţie a sonicităţii pe care a realizat-o românul a fost „mitraliera sonică” – a carei cadenţă de tragere era sincronizată cu rotaţia elicei – montată pe avioanele de luptă.
  13. HENRY COANDĂ, 1923, primul zbor al unui avion cu motor cu reacţie
  14. Primul test a fost făcut cu succes în 1923, cu un model experimental care avea un şasiu vechi de Sheffield Simplex şi un motor Singer de doar 10 CP. Maşina a fost dusă la marginea Londrei şi încărcată cu zece oameni, printre care şi inventatorul, George (Gogu) Constantinescu, la volan, iar testul a fost un succes.
  15. Anastase Dragomir şi Tănase Dobrescu au inventat scaunul ejector utilizat în aviaţie. Invenția a fost înregistrată la 3 noiembrie 1928 sub denumirea Nouveau systeme de montage des parachustes dans les appareils de locomotion aerienne, cunoscută și sub denumirea de cabină catapultabilă.
  16. Inginerul român Gheorghe Botezatu a construit un elicopter, al cărui indicativ a fost GB5, care aşa cum este consemnat în volumul “Istoria aeronauticii”, publicat la Paris în 1932, şi care era “cel mai perfecţionant elicopter din epocă”.
  17. Medicul Stefan Odobleja, creatorul psihociberneticii si parintele ciberneticii generalizate, publica in 1929 studiul “Metoda de transonanta toracica” in care enunta pentru prima oara legea reversibilitatii.
  18. Petrache Poenaru, inginer, matematician, inventator si membru titular al Academiei Romane din 1870. In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre" (condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi cu cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni.
  19. Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe baza cercetarilor desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de vaccinare antiholerica, numita “Metoda Cantacuzino”, folosita si astazi in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera.
  20. Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat importanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.
  21. Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.
  22. Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile posibile Pamant - Luna, folosite la pregatirea programelor “Apollo” (al caror parinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei “Apollo” care a dus primul om pe Luna
Înapoi la lista articole